Dragă jurnalule

Dragă mie, Îmi e dor, câteodată de mine! De zilele cu soare, de zilele fără nori, Cu rime purtate, în adierea inimilor!

Îmi e dor de mama, Cea frumoasă în umbra.. razelor pline de fiori, de femeia visurilor!

Îmi e dor de tata, Cel bine pictat sub semnul, sub-rimelor.

De omul uitat, în amintirea viselor!

Îmi e greu, să explic mereu o viață de om... Purtată pe vânturi, Adieri…