Lumina

Mi-ai dat în dar, din dragoste, Sfeșnic, pentru a-mi lumina drumul, Cu lumina rugăciunii, pe care o făceam seară de seară, La biserică, cu sute de oameni Sau în mașină sub clar de aură.

Mi-ai dăruit cu iubire, icoane frumos pictate, De mâini atente, la detalii și la persoană, Loc pe care să-l sfințesc, fiind cu Maica Domnului Cea iubită de noi, toată.

Mi-ai spus cuvinte de bucurie, Despre credința ta în Dumnezeu, Cum drumurile toate, de la Athos la mine, Te poartă doar Cel care te face să-L iubești mereu.

Mi-ai promis la Putna, un viitor împreună, Cu un inel din mărgele, metanier de pus în stele, Ca un început nou, al unei povești de dragoste ancorate, În cele 5 luni așteptate, ca tu să te întorci de pe drumuri răsturnate.

Mi-ai promis și dăruit multe, toate cu gânduri uitate, Spuse la romantism, poate ceva prea departe, Nimic prin fapte, căci mereu am așteptat, Să-mi scrii să facem rugăciunea, într-o seară în care eu am uitat Să îmi ștergi icoana, din camera pe care nu o mai vezi Să mă ceri de nevastă, așa cum i-ai promis celui cu Sens.

Poate nu ai fost pregătit, pentru o fată ce a iubit Complet și colorat, un om negru și tranșant.